Prof. academician Bogdan C. Simionescu. Sursă foto: Agerpres
Academicianul Bogdan C. Simionescu a murit joi, la vârsta de 76 de ani. Academia Română a fost cea care a anunțat decesul personalității marcante a chimiei româneşti şi internaţionale, mentor al multor generaţii de chimişti şi vicepreşedinte al Academiei Române în perioada 2014 – 2022.
„Odată cu plecarea dintre noi a acad. Bogdan C. Simionescu, membrii Academiei Române regretă pierderea unui coleg, a unui specialist şi a unui mentor. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, transmite forul academic.
Cine a fost Bogdan C. Simionescu
Chimistul Bogdan C. Simionescu, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 16 martie 1948, la Iaşi. A absolvit Liceul „C. Negruzzi” din Iaşi, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Chimie Industrială, Secţia Tehnologia Compuşilor Macromoleculari, din cadrul Institutului Politehnic Iaşi (1966-1971), potrivit CV-ului disponibil la
A făcut studii de specialitate la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia (1972-1975), unde şi-a susţinut teza de doctorat cu tema „Agregarea moleculelor de colorant sub influenţa polimerilor”, notează şi dicţionarul „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
A fost asistent la Catedra de chimie organică şi macromoleculară, Institutul Politehnic Iaşi (1971-1978), apoi şef de lucrări la Institutul Politehnic Iaşi (1978-1990), conferenţiar la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi (fostul Institut Politehnic Iaşi) (1990-1992), iar din 1992 – profesor la Catedra de macromolecule / Departamentul Polimeri naturali şi sintetici din cadrul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” din Iaşi, fiind şi şef al acestei catedre între 1996-2003.
Din anul 1976 a fost coordonator al unor colective de cercetare în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi, iar din 1991 – conducător de doctorat, specializările Chimia compuşilor macromoleculari şi Fizica polimerilor (Chimia şi tehnologia compuşilor macromoleculari). A fost director al Institutului de Chimie Macromoleculară „P. Poni” Iaşi (2000-2014), apoi a fost şeful Laboratorului de fizica polimerilor şi materialelor polimere din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi, conform www.icmpp.ro. Bogdan C. Simionescu a fost şi profesor asociat al Universităţii Politehnica Bucureşti (1994-2006).
A fost profesor invitat la: Universitatea din Kyoto, Japonia (1988), Universitatea din Mulhouse, Franţa (1991), Şcoala Naţională Superioară de Mine din Paris, Franţa (1922), Universitatea din Dunkerque, Franţa (1995), Universitatea din Freiburg, Germania (1996), Universitatea din Montpellier, Franţa (2001), Universitatea din Angers, Franţa (2005), Universitatea din Rouen, Franţa (2007), Universitatea din Czestochowa, Polonia (2014). A fost, de asemenea, profesor invitat al Societăţii de Ştiinţa Polimerilor din Japonia (1996), precum şi al Centrului de Cercetări în Chimia Polimerilor din Zabrze, Polonia (1998, 1999, 2000, 2001, 2003, 2005).
De-a lungul carierei a predat cursuri privind: Chimia compuşilor macromoleculari; Fizica polimerilor; Tehnologia compuşilor macromoleculari; Polimeri semiconductori; Biopolimeri; Bazele fizico chimice ale polimerilor naturali şi sintetici; Proprietăţi fizice şi reologice ale polimerilor; Biopolimeri şi materiale inteligente; Polimeri biologic activi, potrivit
Începând din anul 2000 a fost Cercetător Principal I la Institutul de Chimie Macromoleculară „P. Poni” Iaşi, iar în 2003 a devenit director al Centrului de Excelenţă „Polimeri”, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi. Domeniile sale de cercetare se referă la: polimerizarea radicalică; polimerizarea indusă în plasmă; polimerizări neconvenţionale; copolimeri bloc şi grefaţi; polisiloxani funcţionali şi copolimeri siloxanici; soluţii de polimeri cu mase moleculare foarte mari ş.a.
Rezultatul cercetărilor sale se regăseşte în peste 350 de lucrări ştiinţifice apărute în ţară şi în străinătate, două cărţi (în colaborare), numeroase capitole în cărţi apărute în edituri străine. A susţinut peste 200 conferinţe în Europa, SUA, Canada, Japonia. S-a remarcat, de asemenea, ca organizator şi co-organizator al unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, precum şi ca referent de specialitate al unor reviste internaţionale de prestigiu.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 24 noiembrie 2000, apoi membru titular, în aprilie 2009. A fost vicepreşedinte al Academiei Române (ales în aprilie 2014, reales în 2018, până în 2022), precum şi preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (august 2012-aprilie 2014).
A fost, de asemenea, membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (din 2007), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (din 2015), membru al Societăţii de Chimie din România (din 2000), membru al Societăţii Române de Biomateriale (din 2005), reprezentant al României la European Polymer Federation (din 2011); membru al ”European Association of Science Editors” (din 1990), al comitetului editorial al „Revue Roumaine de Chimie” (din 2001), al comitetului editorial al „Environmental Engineering and Management Journal” (din 2007), al comitetului editorial al „Buletinului Universităţii Tehnice din Iaşi” (din 2004) ş.a.
I-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica Bucureşti (2016), al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad (2016) şi al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi (2017). De asemenea, a primit titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi (2013) şi al comunei Dumbrăveni/Suceava (2014).
În 1985 a primit Premiul Academiei Române, pentru seria de lucrări în domeniul polimerizării induse în plasmă şi soluţiilor de polimeri cu mase moleculare foarte mari.
La 1 Decembrie 2015 i-a fost conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.
Academicianul Bogdan C. Simionescu a fost ales la 8 noiembrie 2018 preşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), organism aflat în subordinea Prezidiului Academiei Române şi care reprezintă forul tutelar la manifestările Uniunii Internaţionale de Istoria Ştiinţei.