Publicat: 11/01/2024, 09:00
Bogdan Enescu, profesor asociat la Universitatea din Kyoto, Japonia – dar și seimolog afiliat la Institutul Național de Fizică a Pământului din București – a explicat, într-un interviu acordat Gândul ce l-a surprins la cutremurul cu magnitudinea 7,6 – care a devastat pe 1 ianuarie, peninsula japoneză Noto. Interlocutorul Gândul a identificat două mari surprize care au apărut la producerea acestui seism pe falii crustale, despre care specialistul afirmă că este unul dintre cele mai puternice din istoria Japoniei.
„Ca o analogie cu România, ar fi zona Olteniei sau Galațiul. Bine, faliile au caracteristici diferite!”
Profesorul Bogdan Enescu susține că seismul din Noto s-a produs la adâncimi mici, însă a avut o intensitate foarte puternică – ceea ce justifică și imaginile terifiante, în care se pot observa multe clădiri și drumuri avariate.
Seismologul a mai punctat că, nefiind o zonă populară, din fericire, nu se va ajunge în niciun caz la mii de victime, așa cum s-au întegistrat, în anul 1995, în cazul cutremurului din Kobe.”‘
„În Japonia, sunt cutremure, atât pe partea de Vest, cât și pe partea de Est. Cutremurul din regiunea Noto s-a produs în partea de Vest, unde sunt cutremure, unele dintre ele mărișoare – adică, mai mari de 6,5, chiar mai mari de 7 – însă un cutremur de tăria celui care s-a produs, o magnitudine de 7,6, a fost cumva o surpriză. În sensul că nu ne așteptam la un asemenea seism în zona respectivă, de o asemenea tărie.
În zona respectivă, ca de altfel în toată zona interioară a Japoniei – unde nu avem zonă de subducție – se produc cutremure pe falii crustale. Așa, ca o analogie cu România, ar fi zona Olteniei sau Galațiul. Bine, faliile au caracteristici diferite. Însă pe astfel de falii, cutremurele mari sunt mult mai rare, iar mărimea acestor seisme, în termenul energiei eliberate, sunt mai mici. Cu toate acestea, pentru că se produc în interior sau foarte aproape de zone locuite, aceste seisme crustale care au adâncimi relativ mici, pot produce prăbușiri de clădiri, iar efectele sunt serioase.
Cutremurul din Noto s-a produs la adâncimi mici, a avut o intensitate foarte puternică – de aceea ați văzut multe clădiri și drumuri avariate, incendii provocate de seism. Dar, fiind o zonă poate mai puțin populată, cel puțin până acum, sunt în jur de 200 de persoane care și-au pierdut viața, cu încă vreo 100 care sunt încă de negăsit. Probabil că, din nefericere, numărul acesta va fi mai mare. Însă, în niciun caz nu se va ajunge la mii de victime cum a fost cazul cutremurului din Kobe.”‘
„Nu este un rezultat surprinzător ca după un cutremur mare să ai asemenea deplasări”
Concluzia unui studiu realizat de Facultatea din Hiroshima – și anume faptul că seismul devastator din Japonia, care s-a produs în prima zi a anului, a modificat geografia, linia de coastă a peninsulei Noto fiind lărgită cu peste 175 de metri – nu este constrazis de seismologul român care lucrează de ani buni în Japonia.
Interlocutorul Gândul punctează că, în general, după un cutremur mare, nu este deloc surprinzător să ai astfel de deplasări ale solului.
Profesorul Bogdan Enescu a vorbit și despre faptul că, în spiritul practic al japonezilor, se vor aloca sume constistente de bani, pentru ca reconstrucția zonei să fie făcută cât mai rapid.
„Cutremurul se produce pe o falie – care este între două blocuri tectonice diferite – și atunci într-adevăr blocurile acestea se deplasează de-a lungul faliei și bineînțeles antrenează nu numai zona aceea chiar de lângă falie, dar pe o regiune mai largă au loc asemenea deformări. Este de așteptat, nu este un rezultat surprinzător ca după un cutremur mare să ai asemenea deplasări. Acum, cifrele exacte nu le pot confirma, dar cât de cât mărimea este cxea indicată.
În cazul cutremurului din 1995, din Kobe – unde imaginile au fost efectiv apocaliptice – de data aceasta imaginile pe care le-am văzut sunt, sigur, absolut cutremurătoare, mă refer la acel incendiu, dar cred că amploarea dezastrului într-o zonă populată a fost mai mare după seismul din Kobe. Nu vreau să compar cele două cutremure, ci doar să spun că atunci eforturile acestea de reconsolidare au fost super rapide. Într-o perioadă care a durat 2-3 ani, Kobe a fost complet refăcut.
Probabil și acum banii investiți pentru reconstrucție – nu am date precise – dar cu siguranță sunt sume consistente și vor fi eforturi masive, pentru ca zona să fie construită. Dar va dura, nu este ceva care se produce foarte rapid, un an, poate doi, asta depinde cum vor mai continua și replicile. Dar sunt sigur că lucrurile se vor redresa.”
„Ne așteptăm la un alt cutremur foarte puternic, tot în zona de Est”
Profesorul Bogdan Enescu susține că predicția de a spune dinainte că va fi un cutremur nu este posibilă în prezent.
Acesta punctează însă că există o avertizare seismică, despre care afirmă că ar fi funcționat bine în cazul cutremurului din Noto. Seismologul a explicat cum funcționează acest sistem de avertizare.
„Acum, încerc împreună cu studenții mei, să ne uităm la datele actualului cutremur. În Japonia se produc cutremure în multe zone. Pe partea de Est, în zona spre sud, în zona Tohoku a fost deja un cutremur masiv, dar ne așteptăm la un alt cutremur foarte puternic, tot în zona de Est, dar mai spre sud, în zona Nankai. Predicția de a spune de dinainte că va fi un cutremur nu se poate. Însă există această avertizare seismică care a funcționat bine în cazul cutremurului din Noto.
Au fost câteva trenuri, vreo șase, care mergeau prin zonă, au primit semnalul de oprire înainte ca unda seismică cea mai puternică să ajungă în locul respectiv. Cum funcționează acest sistem de avertizare? Cutremurul începe cu niște unde, undele P – care sunt cele mai rapide, dar care produc o scuturare a solului mai puțin puternică. Pe baza acestor unde P, noi putem cât de cât estima locația cutremurului și magnitudinea lui.
Putem trimite un semnal către diverși utilizatori, înainte de sosirea undei celei mai puternice. Există și în România, din câte știu eu, pentru zona Vrancea. Asta a funcționat relativ bine. În cazul de față, a fost și acea avertizare de tzunami, care pe alocuri a atins în jur de patru metri. Lumea din zona coastei a fost evacuată, a putut să fugă spre locuri mai înalte. Asta a funcționat bine.”
„În zona respectivă, încărcătura tectonică a acumulat stres în decursul a sute, mii de ani”
Seismologul român din Japonia susține că o primă surpriză în cazul cutremurului produs în prima zi din 2024 a fost cea legată de mărimea acestuia.
O a doua surpriză în legătură cu acest seism, devoalată de profesororul Enescu, este legată de activitatea pe care a avut-o specialistul a avut-o în această zonă, începând cu anii 2020.
Este vorba despre o zonă de roiuri seismice, datorate, spune profesorul Bogdan Enescu, „în special fluidelor care migrează din zona mai adâncă a solului spre suprafață, lubrefiază faliile și fac ca seismul să se producă mai ușor.”
Tocmai de aceea, susține seismologul, lucrurile sunt, cu atât mai neobișnuite și curioase, cu cât „în astfel de zone de roiuri seismice nu sunt generate cutremure de o asemenea tărie.”
„Suntem obișnuiți în Japonia cu cutremurele în zona de Est, mai puțin pe partea de Vest. În general, aceste seisme produse în zona interioară a Japoniei sau înspre Marea Japoniei, se produc pe falii crustale și au magnitudinea 7. Mai sunt și peste 7, dar astfel de cazuri sunt relativ puține. Iar acesta de 7, 6 a fost, într-adevăr, unul dintre cele mai puternice din istoria Japoniei, produse așa cum am spus, pe astfel de falii crustale.
Mărimea acestui cutremur a fost o surpriză. Dar, a mai fost o surpriză. În zona respectivă, începând cu anii 2020, în zona Noto, am avut o activitate, mai exact roiuri seismice, datorate în special fluidelor – o apă sub presiune – care migrează din zona mai adâncă a solului spre suprafață, lubrefiază faliile și fac ca seismul să se producă mai ușor. Am avut o astfel de activitate destul de susținută, începută prin 2020. Anul trecut, am avut și un cutremur în zona respectivă, cu magnitudinea de 6,3.
Cu toate că am avut această activitate, iată că s-a produs acest cutremur cu o magnitudine mult mai mare, acum la începutul lui 2024. Asta este puțin curios, pentru că, în general, aceste zone de roiuri seismice nu produc – oriunde în lume – seisme de o asemenea tărie. Probabil că acele fluide care au lubrifiat foarte mult zona respectivă au accelerat producerea acestui cutremur.
Dar ăsta este cumva un motiv secundar, cel mai probabil, într-adevăr, în zona respectivă încărcătura tectonică a acumulat stres în decursul a sute, mii de ani și suprapusă cu acest roiuri seismice – care au fost generate de fluidele venite din partea adâncă a pământului, a crustei – au accelerat și au făcut ca acest cutremur să se producă în 2024. A fost neobișnuit, deoarece, până acum, astfel de roiuri seismice nu au generat cutremure de o asemenea tărie. Este, cumva, legat de ceea ce fac eu ca meserie, de asta am și vrut să precizez aceste lucruri”, a conchis seismologul român în Japonia.
1.202 de cutremure, cu magnitudinea 5.0-5.9, se produc pe an în întreaga lume
Japonia se află în „Inelul de foc al Pacificului”, fiind adesea lovită de cutremure. Potrivit unei statistici oferită pentru Gândul de profesorul Bogdan Enescu, media anuală a cutremurelor în lume și în Japonia este următoarea:
Atunci când vorbim despre seismele produse în întreaga lume – cele cu magnitudinea mai mare de 5 – numărul acestora este de 1202 pe an, în timp ce în cazul cutremurelor cu magnitudinea 6-6.9, acestea sunt în jur de 130 pe an.
Când ne referim la Japonia, cutremurele cu magnitudinea mai mare de 5 sunt în număr de 93 pe an, în timp ce cele cu magnitudinea peste 6 ajung la un total de 12 pe an.
Valuri de până la trei metri înălţime au atins Centrala Nucleară Shika, situată pe coasta de vest a Japoniei
S-a întâmplat în timpul unui tsunami care a urmat cutremurului devastator de Anul Nou în Peninsula Noto -, anunţă operatorul centralei, Hokuriku Electric Power, care dă asigurări că aceasta nu a suferit pagube, relatează AFP.
Cutremurul de magnitudinea 7,5 care a devastat Peninsula Noto, în centrul Japoniei, la 1 ianuarie, s-a soldat cu peste 200 de morţi şi zeci de dispăruţi, potrivit unui ultim bilanţ provizoriu prezentat de către autorităţi. Seismul a provocat un tsunami cu valuri înalte de câţiva metri.
— NHKニュース (@nhk_news)
Această catastrofă a reaprins în Japonia amintirea dureroasă a catastrofei din 2011, în care un tsunami a avariat grav Centrala Nueclară Fukushima Daiichi (nord-est), provocând fuziunea miezurilor a trei reactoare.
Marţi, premierul japonez Fumio Kishida le-a cerut miniştrilor săi „să rezolve” problema comunităţilor încă izolate în peninsula Noto şi „să continue cu tenacitate operaţiunile de salvare.”
De asemenea, guvernul nipon încearcă să transfere persoanele evacuate în centre situate în afara zonelor calamitate, unde aprovizionarea cu produse de primă necesitate nu reprezintă o problemă.
Japonia, în fața unor cutremure majore în ultimii 30 de ani
6 ianuarie 1995
– Un cutremur cu magnitudinea de 7,3 a lovit centrul Japoniei, devastând orașul-port Kobe din vestul țării. A fost cel mai grav cutremur care a lovit țara în ultimii 50 de ani, omorând peste 6.000 de persoane și provocând pagube estimate la 100 de miliarde de dolari.
11 martie 2011 –
Cutremurul din Tōhoku din 11 martie 2011 a fost un seism de magnitudine 9,1 cu epicentrul în regiunea Tohoku din oceanul Pacific. Cutremurul a provocat valuri tsunami ale Pacificului de până la zece metri în înălțime. În urma seismului a fost declarată stare de urgență nucleară în Japonia din cauza unor probleme la centralele nucleare Fukushima I și Fukushima II din Prefectura Fukushima.
16 aprilie 2016
– Un cutremur cu magnitudinea 7,3 s-a produs în Kumamoto, în sudul insulei japoneze, provocând moartea a peste 200 de persoane.
18 iunie 2018
– Un cutremur cu magnitudinea 6,1 a avut loc în Osaka, a doua cea mai mare metropolă a Japoniei.
CITEȘTE ȘI:
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații,
Urmărește Gândul.ro pe
Ce se întâmplă doctore
Râzi cu lacrimi
Cele mai noi
Actualitate –
22 Jan, 21:10
Economic –
22 Jan, 20:52
Știri externe –
22 Jan, 20:47
Ultima oră
22 Jan, 20:33
22 Jan, 20:01
22 Jan, 19:50