Harta care arată cât a plouat în Spania, înainte de inundațiile catastrofale. Sursa foto: Serviciul Național de Meteorologie spaniol AEMET
Fenomenul meteo extrem care a provocat inundațiile catastrofale din Spania, unde a plouat în 8 ore cât într-un an, ar putea deveni un tipar de vreme normală, în următorii ani, a spus șefa ANM, Elena Mateescu, joi seara, la Antena 3 CNN, în emisiunea În fața națiunii cu Sabina Iosub.
Între timp, MAE a anunțat că au fost găsiți 6 români în viață din cei 22 dați dispăruți, iar
a crescut la 158.
Imaginile din satelit arată impactul devastator al inundațiilor
Imaginile din satelit publicate de Agenția Spațială Europeană (ESA) arată amploarea impactului ploilor abundente și al inundațiilor rapide în regiunea Valencia din Spania.
Prima imagine a fost făcută pe 8 octombrie, iar cea de-a doua chiar ieri, 30 octombrie.
Imaginile, luate de satelitul american Landsat-8, extern, „ilustrează în mod viu amploarea dezastrului”, spune ESA, și „transformarea dramatică a peisajului”.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
„Este o situație excepțională. Ca urmare a mai multor ingrediente specifice în astfel de condiții de instabilitate atmosferică deosebit de accentuată. În primul rând vorbim de o Mediterană caldă și umedă care, la contactul cu o masă de aer foarte rece în altitudine la înălțimi mai mari de 10.000 de m deasupra nivelului mării, determină nori precipitativi, care încărcați cu mai mulți vapori de apă și care pot staționa deasupra aceleiași zone mai mult timp, devin responsabili pentru ceea ce înseamnă cantități excepționale de precipitații.
În plus, realimentarea cu vapori de apă a determinat un sistem multicelular care a produs cantități mari de precipitații deosebit de intense, în condițiile în care acestea pot staționa așa cum menționam. Cantități de 400-600l/m² reprezintă cât ar trebui să plouă în nordul Spaniei, iar cantități între 150 până la 200-250l/m² în sudul acestei țări.
Drept pentru care partea de est și sud a Spaniei, acolo unde am avut în mai puțin de 12h valori care au depășit 150-200 și chiar, din datele meteorologice pe care și noi astăzi le-am căutat pe pagina oficială a Serviciului Meteorologic Spaniol, de până la 400l/m² au depășit cantitățile cât ar trebui să plouă în această parte a Spaniei într-un an.
Practic, partea de și sud a Spaniei reprezintă și o vulnerabilitate mai mare datorită poziției și localizării, între oOceanul Atlantic și Marea Mediterană, existând astfel condiții de suplimentare cu mai multă umezeală și care să determine, așa cum spuneam, reîncărcarea sistemelor precipitabile și determinarea unor cantități însemnate de precipitații.
În plus, și condițiile locale, în ceea ce privește topografia și relieful, astfel încât, într-adevăr, putem să considerăm această situație o situație excepțională și care cu siguranță va reprezenta un caz de studiu meteorologic, având în vedere contextul sinoptic și nu în ultimul rând efectele produse.”, a precizat Elena Mateescu, la Antena 3 CNN.
Există riscul ca România să fie afectată de fenomene meteo ca cel din Spania?
„Să nu uităm și episodul din 13-14 septembrie, când în partea de sud-est a țării, pe o activitate ciclonică deosebit de intensă din Mediterana, pe o traiectorie de la vest către est și cu un suport suplimentar din bazinul vestic al Mării Negre, a adus cantități însemnate de precipitații în zonă și ne amintim efectele în zilele de 13-14 septembrie din județul Galați și Vaslui.”, a spus Șefa ANM, despre riscul unor inundații similare în România.
„Cu siguranță, în condițiile unui aport suplimentar și de umezeală și cu o Mediterană foarte caldă și foarte apropiată, putem să vorbim de fenomene care, din păcate, de la încadrarea acestora ca fenomene de tipare de vreme extremă să devină mult mai frecvente și mai intense și să devină, în viitor, cu siguranță, tipare de vreme normală , în condițiile în care Mediterana poate să crească potențialul de evaporare la suprafața apei și în condițiile în care Mediterana se încălzește aproximativ cu 0,13°C/an.”, spune Elena Mateescu
Inundaţii în Spania: De ce un număr atât de mare de victime?
Intemperiile dramatice care au lovit sud-estul Spaniei au provocat moartea a cel puţin 158 de persoane, cel mai sumbru bilanţ din această ţară după inundaţiile mortale din octombrie 1973. Iată care sunt factorii care ar putea explica acest număr mare de victime, potrivit mai multor experţi citaţi joi de AFP, potrivit
Fenomen meteorologic de o violenţă rară
Agenţia spaniolă de meteorologie (Aemet) a anunţat că, în unele localităţi, în doar câteva ore a plouat în cantităţi echivalente cu „precipitaţiile dintr-un an”. În Chiva, la vest de Valencia, agenţia a înregistrat nu mai puţin de 491 de litri de ploaie pe metru pătrat (49,1 cm).
Acest potop – asociat cu un fenomen cunoscut sub denumirea populară de „gota fria” („picătură rece”), o depresiune izolată la mare altitudine (depresión aislada en niveles altos – DANA), destul de comun în această perioadă a anului – a provocat ieşirea din matcă a mai multor râuri şi a condus la formarea bruscă a unor imenşi torenţi de noroi.
Un cocktail „dramatic”, potrivit lui Jorge Olcina, profesor de climatologie la Universitatea din Alicante, care a asociat acest eveniment cu „încălzirea globală”. Când ating o asemenea amploare, fenomenele „picătură rece” pot avea efecte „foarte similare” cu cele ale unui „uragan”, a declarat cercetătorul.
Soluri aride şi artificializate
Violenţa inundaţiilor se explică, de asemenea, prin solurile aride din zonele afectate, Spania cunoscând secete intense în ultimii doi ani. Acest aspect a favorizat un fenomen de scurgere a apei, deoarece pământul s-a dovedit incapabil să absoarbă toată această cantitate de precipitaţii.
În plus, regiunea Valencia, cea mai afectată de inundaţii, se caracterizează prin numeroase zone artificializate, unde spaţiile naturale au lăsat loc betonului, care este complet impermeabil.
În ultimii ani a existat o „urbanizare necontrolată, prost adaptată la caracteristicile naturale ale teritoriului”, care astăzi „amplifică” riscurile, a subliniat Pablo Aznar, cercetător la Observatorul socioeconomic al inundaţiilor şi secetei (OBSIS).
Zonă cu populaţie densă
Precipitaţiile au căzut în zone dens populate şi, prin urmare, au afectat un număr mare de persoane.
Zona metropolitană Valencia (sud-est), unde au fost înregistrate cele mai multe decese, are o populaţie de 1,87 milioane de locuitori. Este al treilea oraş ca mărime din Spania.
Densitatea urbană „este un factor foarte important” care poate explica impactul acestor inundaţii, a subliniat Pablo Aznar, în opinia căruia pregătirea oraşelor pentru catastrofele climatice constituie o „provocare” pentru autorităţi.
Oră de vârf pe şosele
Un factor agravant al bilanţului teribil al acestor intemperii a fost momentul la care s-au produs. Cea mai mare cantitate de ploaie a căzut la sfârşitul zilei, când mulţi locuitori se aflau pe drum.
Potrivit autorităţilor, numeroase victime au murit în maşini, surprinse de creşterea nivelului apelor în timp ce se întorceau acasă sau se aflau pe stradă, după ce au încercat să se caţere în copaci sau pe stâlpi de iluminat.
O situaţie care ar fi putut fi evitată dacă aceste persoane ar fi fost avertizate din timp, pentru a se întoarce mai repede acasă, a declarat Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea din Reading, Marea Britanie.
Lipsă de reacţie din partea autorităţilor
Aemet a emis marţi dimineaţă o alertă cod roşu, valabilă pentru regiunea Valencia, îndemnând la „multă prudenţă” în faţa unui pericol „extrem”.
Însă serviciul de Protecţie Civilă a trimis avertismentul prin mesaje pe telefoane abia după ora 20:00, îndemnându-i pe locuitori să nu-şi părăsească locuinţele.
Unii locuitori nu şi-au luat însă măsuri de precauţie, mulţi recunoscând că au ieşit afară în pofida alertei, explicând că nu şi-au dat seama de gravitatea situaţiei şi invocând avertizările prea frecvente.
„Au fost eşecuri în comunicare”, dar există, fără îndoială, o „responsabilitate comună”, potrivit lui Pablo Aznar, care semnalează o problemă în „cultura riscului” în Spania. „Mentalitatea colectivă nu este încă suficient de adaptată la noile fenomene extreme”, a insistat specialistul.
O analiză împărtăşită de Jorge Olcina, de la Universitatea din Alicante. „Va trebui să facem mult mai multe pentru a îmbunătăţi educaţia în ceea ce priveşte riscurile, atât în şcoli, cât şi pentru întreaga populaţie, astfel încât aceasta să ştie cum să acţioneze în cazul unui risc imediat”, a precizat profesorul de climatologie.