În instanță, conductorul tancului și-a clamat nevinovăția, iar MApN a încercat să paseze întreaga răspundere în sarcina acestuia, pentru a scăpa de plata daunelor civile. Verdictul în acest caz va fi dat de Curtea Militară de Apel, care a preluat dosarul. Aici, procesul este abia la început.
Pe 18 martie 2022, MApN a emis un comunicat sec prin care prezenta un film al tragediei ce avea să se dovedească eronat în punctele sale esențiale. „Militarul coordona manevrele în vederea începerii deplasării unui tanc, moment în care a fost prins între tancul aflat în mișcare și una dintre laturile amplasamentului în care se găsea mașina de luptă”, a comunicat Ministerul. De fapt, comandantul tancului nu coordona nimic. Aștepta, ca și restul echipajului, ca militarul rămas în tanc să deblocheze frânele. Tancul nu se afla în mișcare, ci oprit, alunecând în virtutea propriei greutăți, după cum avea să arate ancheta ulterioară.
Pe poligonul Smârdan din județul Galați fusese programată în dimineața acelei zile, în cadrul unei tabere de instrucție, un exercițiu de rutină, de conducere a tancurilor, la care urmau să participe patru mașini de luptă. Acestea urmau să se dispună într-o serie de locașuri de 6 metri pe 4,5 metri, înconjurate de un zid de 1-1,2 m înălțime. Tancul al cărui conductor era caporalul clasa a II-a Luigi Mihai avea o problemă cunoscută de echipaj, dar considerată minoră. În cazul unei frâne bruște, pedala de frână se bloca. Așa s-a întâmplat și acum, când conductorul a oprit tancul. A raportat comandantului, iar acesta i-a ordonat să remedieze problema. Echipa tehnică era chemată doar în situații mai grave.
Luigi Mihai avea să fie trimis în judecată pentru ucidere din culpă
Ochitorul și încărcătorul au spus că vor coborî din tanc, până acesta va fi repus în funcțiune. Comandantul a spus că va rămâne înăuntru, întrucât afară era frig. Într-un tanc TR 85, postul comandantului se află în stânga turelei, în spatele conductorului și ochitorului. Conductorul are propriul oblon de acces. Pentru ca ochitorul, așezat la mijloc, să poată ieși, era nevoie ca mai întâi să iasă comandantul. Acesta a ieșit pentru a face loc, încărcătorul văzându-l ulterior că reintra în tanc. Totuși, plutonierul major nu a mai revenit în mașina de luptă, rămânând afară. Ochitorul și încărcătorul s-au poziționat în partea laterală a tancului, în zona eșapamentului, pentru a se încălzi. Din acel loc, nu vedeau ce se întâmplă în față.
Între timp, Mihai aplica procedura de deblocare a frânei, așa cum o învățase la cursurile de conductori. A ridicat levierele de frână pentru a bloca complet mișcarea tancului. Le-a ridicat însă doar la 45°, nu complet. S-a așezat pe burtă pe podeaua tancului, a înfășurat centironul în jurul pedalei de frână și a tras de ea. A reușit să o deblocheze la a doua încercare. În acel moment, tancul s-a pus în mișcare. Terenul era în pantă ușoară, iar mașina de luptă a alunecat acționată de propria greutate. Pe burtă fiind, conductorul nu putuse vedea că în fața tancului se afla comandantul. S-a mai auzit un țipăt scurt și o bufnitură, apoi Mihai a auzit strigându-i-se să dea înapoi. A deblocat levierul stâng și a pornit motorul, poziționând selectorul în marșarier. S-a retras 13 metri și a oprit.
Întrucât tancul a fost pus în mișcare cu un levier tras, motorul a supraturat. Zgomotul produs a fost auzit de comandantul altul tanc, iar acesta a alergat la fața locului, crezând că Mihai pierduse controlul mașinii de luptă. Voia să o oprească, înainte ca aceasta să prindă viteză. Când a ajuns, tancul era deja oprit. Conductorul ieșise și rămăsese țeapăn, în stare de șoc. În imediata apropiere a tancului se aflau doar trei membri ai echipajului, așa că ofițerul l-a căutat din priviri pe al patrulea. L-a văzut în fața tancului, cu capul strivit de zidul ce împrejmuia locașul de start. Autopsia a mai pus în evidență fracturi ale coastelor, ale bazinului, ale coloanei vertebrale și membrelor. Luigi Mihai avea să fie trimis în judecată pentru ucidere din culpă, dar și pentru nerespectarea normelor de protecție a muncii. A respins acuzațiile, fiind judecat potrivit procedurilor de drept comun.
A rămas neclară și problema levierelor de frână
La câteva zile după accident a fost efectuată o expertiză tehnică și reconstituirea accidentului. Concluzia a fost că tancul funcționa „în parametri normali”, blocarea pedalei de frână fiind o problemă minoră. Elementul decisiv în producerea accidentului fusese poziția levierelor. „În poziția maxim sus, tancul este frânat și în mod normal, fără motor pornit, indiferent daca tancul este pe o pantă sau pe loc orizontal, deplasarea este imposibilă”, s-a menționat în raport. Dacă levierele ar fi fost ridicate, tancul nu s-ar fi urnit decât forțând motorul, ceea ce ar fi dus la distrugerea transmisiilor finale și a frânei.
Reconstituirea a mai indicat însă și faptul că victima nu ar fi putut cădea de pe tanc în condițiile date, pentru a ajunge în fața acestuia. A rămas neclară și problema levierelor de frână. Conductorul spusese că nu le putuse ridica complet, ca urmare a încălzirii sistemului. La reconstituire însă, ele putuseră fi așezate în poziția de blocare completă. Magistrații Tribunalului Militar au luat în calcul o posibilă neglijență a conductorului, dar nu au exclus nici o problemă tehnică temporară. Totuși, Mihai ar fi trebuit să comunice comandantului noua deficiență a sistemului de frânare. Nu o făcuse.
Inițial, inculpatul a contestat expertiza, dar a renunțat ulterior la aceasta. Apărarea a cerut însă achitarea pentru ambele acuzații. Greșeala fatală aparținuse comandantului, care se poziționase în fața tancului fără știrea conductorului. Acesta acționase cu bună-credință, respectând procedurile tehnice și militare stabilite.
Apărarea a fost respinsă de magistrații militari. Cauza care făcuse ca victima să ajungă în fața tancului nu avea relevanță. Nu conta dacă avusese o problemă de sănătate și își pierduse echilibrul, dacă se împiedicase, alunecase sau decisese voluntar să iasă din vehicul și să se așeze în fața lui. Era cert că victima nu știa că sistemul de frânare al tancului nu fusese acționat complet. Dacă ar fi știut, probabil acționa altfel și nu se mai întâmpla nimic. Decisivă fusese neacționarea completă a levierelor de frână, iar pentru aceasta, doar Luigi Mihai se făcea vinovat.
„Inculpatul a acționat cu forma de vinovăție a culpei fără prevedere. Pe de altă parte, instanța reține că inculpatul deși nu și-a recunoscut vina, a manifestat, chiar și în fața instanței, un regret profund față de decesul colegului său în aceste circumstanțe. Evaluările profesionale ale inculpatului creionează profilul unei persoane serioase și care și-a îndeplinit cu responsabilitate și corectitudine sarcinile, care se bucura de respectul colegilor de muncă”, au explicat judecătorii motivele pentru care au optat pentru o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare, dar cu suspendarea executării.
Daune morale de câte 500.000 lei, daune materiale totale de 30.000 lei
În timpul procesului, soția și mama victimei au solicitat plata unor daune morale de câte 500.000 lei, ca și a unor daune materiale totale de 30.000 de lei. Acestea urmau să fie plătite în solidar de inculpat și MApN. Reprezentanții ministerului au invocat faptul că accidentul se produsese fie din culpa exclusivă a conductorului, fie din culpa comună a acestuia și a comandantului. În ambele cazuri, MApN trebuia exonerat de la plata daunelor. „În lipsa unei culpe directe a angajatorului în organizarea muncii, acesta nu poate fi ținut la despăgubiri integrale pentru o conduită ilicită desfășurată împotriva regulilor și responsabilităților funcționale ale inculpatului și victimei”, au susținut reprezentanții ministerului. Această apărare a fost respinsă de judecători. Luigi Mihai era angajat al MApN, iar faptele fuseseră comise în legătură cu îndeplinirea sarcinilor ce îi fuseseră încredințate. Nu luase tancul pentru a se plimba de capul lui prin poligon. Ca urmare, MApN a fost ținut și el responsabil financiar.
Conform legii, daunele materiale trebuie dovedite cu acte. Rudele victimei au prezentat documente doar pentru 23.000 de lei. Instanța a acceptat însă întreaga sumă de 30.000 de lei solicitată, invocând faptul că clerul nu prea taie chitanțe. „Este de notorietate faptul că unele tradiții efectuate pe parcursul derulării înmormântării unei persoane implică anumite costuri cu privire la care părțile nu pot face dovada scrisă (plata serviciului religios, plăți efectuate către diverse persoane cu rol ritualic)”, au explicat judecătorii. Daunele morale au fost însă cenzurate, până la nivelul a câte 200.000 de lei pentru fiecare dintre cele două părți civile. Despăgubirile vor fi plătite în solidar de inculpat și MApN.
Hotărârea Tribunalului Militar ieșean a fost contestată de inculpat, dar și de MApN și procurori. Dosarul a fost preluat de Curtea Militară de Apel. Un prim termen de judecată s-a desfășurat la începutul lunii trecute. Dezbaterile au fost însă amânate, avocatul apărării invocând motive medicale. Următorul termen a fost stabilit pentru data de 1 aprilie. Până la pronunțarea unei sentințe definitive, tancul va rămâne sub sigilu la UM 01551 Galați. A fost pus sub sechestru de procurori, ca instrument al comiterii unei infracțiuni.