Suspiciuni de fraudă la firme de pază cu fonduri destinate subvenționării firmelor care angajează persoane din categorii vulnerabile.
Situația a fost semnalată de premier, care a invocat o analiză care arată că anul trecut statul a plătit subvenţie pentru integrarea în muncă a peste 13.200 de persoane din categorii vulnerabile, iar cele mai multe s-au angajat la firme de pază din Bucureşti, Gorj, Galaţi și Buzău. Verificările au arătat o schemă prin care un lucrător s-a angajat, firma a primit subvenţia, dar angajatul a demisionat, fiind ulterior încadrat la o altă firmă, care, la rândul ei, a primit subvenţie.„Neclarităţile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu şi-au făcut datoria” , a transmis Bolojan.
„O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte şi bani publici cheltuiţi cu responsabilitate. Analizând cum funcţionează programele statului, am găsit abuzuri şi rezultate foarte slabe” , a scris, joi, pe Facebook, premierul Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, un exemplu vine din zona politicilor de ocupare a forţei de muncă prin care ar trebui să fie încurajaţi oamenii să muncească şi companiile să creeze locuri de muncă reale, cu forme legale.
Acesta s-a referit la schema prin care angajatorii pot primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, dacă angajează persoane care au dificultăţi în a-şi găsi un loc de muncă: şomeri de mai mult de șase luni sau cu vârsta de peste 45 de ani, ori părinţi care îşi cresc singuri copiii. În schimb, angajatorul are obligaţia să menţină persoana respectivă în muncă cel puţin 18 luni.
„În 2025 a fost subvenţionată angajarea a peste 13.200 de persoane. În ce sectoare s-au făcut cele mai multe angajări? În construcţii, în industrie? Nu. Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază” , a mai transmis premierul.
Acesta consideră că un alt lucru care ridică semne de întrebare este că aceste firme sunt concentrate în doar câteva zone ale ţării: Bucureşti şi zona limitrofă (2.278 persoane), Gorj (1.121), Galaţi (717) și Buzău (389).
„În unele cazuri, aceleaşi persoane sunt subvenţionate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primeşte subvenţia, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenţia. Astfel se creează un mecanism prin care aceleaşi persoane sunt încadrate succesiv la diferite societăţi, iar companiile accesează repetat subvenţii din bugetul asigurărilor pentru şomaj, fără să existe în realitate o integrare pe termen lung pe piaţa muncii” , explică premierul. Potrivit acestuia,„neclarităţile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu şi-au făcut datoria” .
Premierul precizează că impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât.„Este vorba despre reguli corecte şi despre încrederea că banii publici sunt folosiţi exact pentru scopul pentru care au fost alocaţi” , a adăugat Ilie Bolojan.