100.000 lei, adică un miliard lei vechi, atât a cheltuit Primăria Buzău pentru un studiu științific realizat în Pădurea Crâng de Institutul de Biologie București al Academiei Române, pe care primarul Constantin Toma spera că îl va putea folosi în Justiție pentru a debloca proiectul transformării a ceea ce a rămas din Codrii Vlăsiei în pădure-parc.
Numai că, surpriză!, studiul confirmă exact ceea ce au susținut adversarii proiectului, care au reușit oprirea acestuia cu sprijinul Justiției: Pădurea Crâng reprezintă un refugiu important de biodiversitate în sud-estul României, conservând atât structuri forestiere mature, cât și elemente floristice rare și cu valoare conservativă ridicată; mai mult, specialiștii au evidențiat și prezența lalelei de crâng, o specie vulnerabilă, amenințată cu dispariția.
Chiar dacă suma cheltuită pentru acest studiu este una deloc neglijabilă, banii nu au fost aruncați pe fereastră; studiul încheie o dată pentru totdeauna saga transformării Crângului în pădure-parc. Și spunem acest lucru pentru că raportul fundamentează științific importanța Pădurii Crâng ca obiectiv natural de interes regional și național,„justificând necesitatea unor măsuri de conservare, bazate pe monitorizare, protejarea habitatelor cheie, menținerea arborilor maturi și seculari și limitarea presiunilor antropice care afectează funcționarea ecosistemului” , după cum se arată în document.
Puțină istorie
Reamintim că, în anul 2023, o hotărâre a Consiliului Județean (CJ) Buzău elimina din lista ariilor protejate Pădurea Crâng și revizuia monumentele naturii care se bucurau de protecție, eliminând laleaua de crâng pe motiv că nu figurează în Lista Roșie IUNC (The International Union for Conservation of Nature – Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii). În anul 2025, Curtea de Apel Ploiești a restabilit statutul de rezervație naturală protejată a Pădurii Crâng, după ce a respins printr-o soluție definitivă recursul CJ.
Tot în 2025, studiul privind transformarea Pădurii Crâng în pădure-parc, aprobat printr-o decizie a Consiliului Local Municipal Buzău, a fost anulat definitiv de Curtea de Apel Ploiești.
Două specii rare…
Potrivit studiului Institutului de Biologie București al Academiei Române, citat de „Agerpres”, argumentul potrivit căruia o arie naturală poate fi protejată doar dacă include specii înscrise în Lista Roșie IUCN este eronat, documentul respectiv nefiind un instrument juridic obligatoriu pentru stabilirea ariilor natu-rale protejate la nivel național. Astfel, speciile care nu sunt cuprinse în listă, mai arată institutul, pot avea statut de conservare mult mai precar la nivel național sau local, iar legislația românească nu condiționează protejarea unui sit de prezența unor specii IUCN, ci de existența altor elemente de patrimoniu sau care fac referire la raritatea lor.
„Dianthus guttatus este o specie perenă, aparținând familiei Caryophyllaceae (…)În România este considerată o specie rară (…)În cadrul Pădurii Crâng, specia a fost observată în patru puncte de observație (…)Din punct de vedere conservativ, specia este încadrată ca vulnerabilă (Oltean și colab., 1994) și ca periclitată (Dihoru & Dihoru, 1994). Klasea bulgarica (sin. Serratula bulgarica, S.caput-najae) este o specie rară din familia Asteraceae și reprezintă un element floristic cu importanță conservativă ridicată (…)Klasea bulgarica are o distribuție extrem de redusă, fiind prezentă doar în câteva puncte din sudul și sud-estul Cotului Carpaților. Conform Dihoru și Negrean (2009), specia este cunoscută dintr-un număr limitat de localități din județele Buzău și Galați (….)Din perspectiva conservării, Klasea bulgarica este inclusă în Listele Roșii ale florei vasculare din România, figurând ca specie vulnerabilă în evaluările lui Dihoru & Negrean (2009), Oltean și colab. (1994) și Dihoru & Dihoru (1994). Raritatea și vulnerabilitatea ei au determinat includerea în programe de conservare in vitro (Manole și colab., 2013; Ioniță & Tofan-Dorofeev, 2025) și în acțiuni de cultivare ex situ, fiind în prezent crescută în Grădina Botanică
Totodată, cercetătorii evidențiază că, deși nu este autohton, chiparosul de baltă prezent în Pădurea Crâng, specie exotică pentru flora României, este important datorită valorii sale peisagistice și potențialului ornamental ridicat, reprezentând un element arboricol cu valoare culturală și ornamentală pentru areal.
… și una vulnerabilă
Un capitol deosebit de important prezent în studiu este cel referitor la prezența în Pădurea Crâng a lalelei de pădure (Tulipa sylvestris subsp. australis).
„Tulipa sylvestris subsp. australis este un taxon rar întâlnit în flora spontană a României (…)Mărimea populației de Tulipa sylvestris subsp.australis din Pădurea Crâng este estimată la ordinul a 500.000-800.000 de indivizi. Această estimare trebuie interpretată ca un interval aproximativ (…)Chiar și în aceste condiții, datele indică existența unei populații foarte numeroase la nivel local, ceea ce conferă speciei un rol important în definirea valorii floristice și conservative a sitului. Specia Tulipa sylvestris subsp. australis este considerată vulnerabilă în două dintre listele roșii ale florei din România: Oltean și colab. (1994) și Dihoru & Dihoru (1994). Aceasta înseamnă că specia este clasificată ca fiind în pericol de a deveni amenințată cu dispariția dacă factorii care contribuie la declinul său nu sunt ameliorați (…)În cazul acestei specii, care are o răspândire fragmentară și populații de dimensiuni reduse, intervenția umană necontrolată și modificările în utilizarea terenurilor pot duce la scăderea drastică a numărului de indivizi și la alterarea condițiilor de habitat necesare pentru menținerea populațiilor viabile. Deși T. sylvestris subsp. australis nu este inclusă în Lista Roșie globală IUCN (care se axează pe evaluări la scară globală), statutul său la nivel național este bine documentat prin listele roșii locale” , atrag atenția cercetătorii care au întocmit studiul.
Refugiu important pentru stejarii seculari
În plus, studiul de fundamentare realizat de către Institutul de Biologie București al Academiei Române prezintă Pădurea Crâng ca un refugiu important pentru arborii seculari de stejar pedunculat, vârsta lor estimată pe relația diametru-inele de creștere indicând un interval între 45 și 285 de ani, cu o valoare medie de circa 150 de ani, martori ai vechii structuri forestiere a Codrilor Vlăsiei.
„Pădurea Crâng reprezintă un refugiu important de biodiversitate în sud-estul României, conservând atât structuri forestiere mature, cât și elemente floristice rare și cu valoare conservativă ridicată. Au fost identificate specii rare sau vulnerabile, precum Tulipa sylvestris subsp. australis, Klasea bulgarica, Dianthus guttatus, Chaerophyllum nodosum și Fraxinus pallisiae, confirmând importanța conservativă a zonei și necesitatea monitorizării continue a populațiilor acestora (…)Arborii bătrâni și seculari de stejar formează un nucleu al patrimoniului natural al Crângului, în special cei conservați în zona parcului, contribuind major la valoarea ecologică, peisagistică și simbolică a pădurii (…)Presiunile asupra ecosistemului sunt semnificative, incluzând schimbările climatice (secetă prelungită), scăderea nivelului apei freatice, fragmentarea habitatelor, deșeurile, prezența speciilor invazive și presiunea recreativă intensă (…)Se impune implementarea unor măsuri de conservare, precum limitarea fragmentării habitatelor, protejarea arborilor maturi chiar și atunci când sunt în declin, controlul speciilor invazive, gestionarea corespunzătoare a deșeurilor și monitorizarea strictă a speciilor rare și a habitatelor sensibile. Pădurea Crâng rămâne un ecosistem de interes conservativ major, cu un potențial ridicat pentru management durabil, educație ecologică și valorificare responsabilă a biodiversității sale” , se precizează în concluziile finale ale studiului la capitolul „Flora și vegetația”.
În rezumatul studiului, specialiștii Institutului de Biologie București al Academiei Române arată că laleaua de pădure reprezintă un element emblematic al Pădurii Crâng, alături de celelalte specii rare sau vulnerabile, precum Klasea bulgarica, Dianthus guttatus, Chaerophyllum nodosum și Fraxinus pallisiae, confirmând importanța conservativă a zonei și necesitatea monitorizării continue a populațiilor acestora.
„În această sinteză, se menționează explicit identificarea unor specii rare sau vulnerabile, inclusiv Tulipa sylvestris subsp. australis, alături de alte elemente floristice valoroase, iar confirmarea habitatului 91I0* este prezentată ca un argument major pentru menținerea și consolidarea protecției. Concluziile indică faptul că habitatul 91I0* este rar la nivel național, fragmentat și limitat la câteva sute de hectare, ceea ce amplifică importanța Pădurii Crâng ca sit reprezentativ. În ceea ce privește interpretarea finală asupra stării ecosistemului, studiul evidențiază că Pădurea Crâng se află sub presiunea cumulată a factorilor climatici (secetă, stres termic și hidric atmosferic) și a factorilor antropici (urbanizare, prezența animalelor domestice, instalarea speciilor ruderale) (…)În concluzie, raportul fundamentează științific importanța Pădurii Crâng ca obiectiv natural de interes regional și național, justificând necesitatea unor măsuri de conservare, bazate pe monitorizare, protejarea habitatelor cheie, menținerea arborilor maturi și seculari și limitarea presiunilor antropice care afectează funcționarea ecosistemului” , arată documentul.
Studiul de fundamentare pentru Pădurea Crâng realizat de către Institutul de Biologie București al Academiei Române cuprinde numeroase date referitoare la aspectele climatice, flora și vegetația, fauna, amenințările și recomandările în vederea protejării unor specii.