Cătălin Sevastre, reprezentantul ONJN, a prezentat cifre care evidenţiază cât de amplu este fenomenul.
La nivel naţional sunt autorizate aproximativ 58.000 de posturi (54.416 slot-machine privat + 3.584 VLT-uri Loteria Română).
La nivelul municipiului Galaţi sunt active 978 de mijloace de joc (894 slot-machine privat + 84 VLT-uri Loteria Română), reprezentând aproximativ 1,68% din totalul naţional.
Din punct de vedere al organizatorilor locali de jocuri de noroc, există un singur astfel de operator local, SC Neidan SRL, restul sunt puncte de lucru al unor societăţi licenţiate în alte judeşe sau în Bucureşti.
Întrebări fără răspuns şi riscurile din online
Dezbaterea a scos la iveală şi lipsa unor date esenţiale: nu se ştie exact câţi jucători sunt în Galaţi sau câte locaţii funcţionează. Specialiştii în sănătate au subliniat că alcoolul şi drogurile generează mai multe cazuri medicale, însă un pericol în creştere vine din mediul online, unde controlul este mult mai dificil.
Autoexcluderea – singura soluţie concretă pentru jucători
Pentru cei care vor să scape de dependenţă, există posibilitatea autoexcluderii. La nivel naţional sunt înregistrate peste 58.000 de cereri, iar la Galaţi au fost procesate 694 de solicitări în perioada iulie 2025 – martie 2026, inclusiv din oraşe din regiune precum Brăila, Tulcea sau Focşani.
Bani la bugetul de stat, nu la cel local
Un alt punct important al discuţiei a fost legat de impactul financiar. Deşi activitatea generează venituri consistente, acestea ajung la bugetul de stat, nu la cel local. În 2025, din judeţul Galaţi au fost viraţi de către firma Neidan SRL, singurul operator local, 21,7 milioane de lei sub formă de taxe şi contribuţii.
Sute de locuri de muncă în joc
Numărul exact al angajaţilor din domeniu nu este cunoscut, nu este cunoscut la nivelul municipiului Galaţi, însă estimările indică aproape 1.000 de persoane care au un loc de muncă în acest domeniu.
Primarul a atras atenţia că o eventuală interdicţie ar putea avea un impact social major: „Din estimările mele, cred că sunt între 700 şi aproape 1.000 de angajaţii în momentul de faţă. Asta înseamnă aproape jumătate din angajaţii pe care mai îi mai are Combinatul”, a subliniat Ionuţ Pucheanu.
„Am o întrebare absolut personală: ce Dumnezeu facem cu aproape o mie de oameni? Corect ar fi ca la momentul în care vom decide într-un fel sau altul să conştientizăm că avem creier, minte, suflet şi aproximativ o mie de oameni cu care nu prea ştim ce să facem”, a afirmat primarul Ionuţ Pucheanu.
Decizia, amânată pentru o nouă rundă de discuţii
La final, concluzia a fost că o decizie nu poate fi luată deocamdată. Este nevoie de noi discuţii la nivel politic şi administrativ. Primarul a subliniat că interzicerea nu ar elimina fenomenul, ci l-ar muta în online, unde controlul este mult mai dificil.
„Am înţeles, ascultând profesioniştii, că interzicerea în sine nu rezolvă musai problema şi că doar o mutăm într-o zonă de online, acolo unde e şi mai greu controlabilă. Este clar că din cifrele pe care le avem şi din cazurile de care ne lovim, avem cu mult mai multe probleme cu dependenţa de alcool. Numărul de jucători, efectiv, nu e atât de mare, dar asta nu înseamnă că nu provoacă cazuri absolut deosebite, pe care trebuie să le monitorizăm şi asupra cărora să intervenim”, a concluzionat Ionuţ Pucheanu.
Dincolo de cifre rămâne drama din spatele dependenţei
Dincolo de cifre, procente şi calcule economice, rămâne o realitate greu de ignorat: în spatele fiecărei dependenţe există o dramă personală. Sunt oameni care pierd nu doar bani, ci şi familii, linişte şi demnitate, iar în spatele lor rămân părinţi, soţi sau copii care trăiesc zilnic consecinţele acestui viciu.
Indiferent de decizia autorităţilor, problema nu poate fi redusă doar la interdicţii sau taxe, ci trebuie privită ca o rană socială profundă, care are nevoie de prevenţie, sprijin real şi soluţii pentru cei care încearcă să iasă din cercul dependenţei.