Unul dintre autorii asasinatului de la Slobozia Ciorăști, a cărui victimă a fost afaceristulConstantin „Telu” Chiriță , s-a arătat nemulțumit de condițiile de detenție din penitenciare, sesizând Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Aici, instanța a analizat admisibilitatea cererii, în toamna anului trecut, pronunțând o soluție care a fost publicată zilele acestea.
Condamnat la închisoare pe viață pentru participarea la asasinatul din februarie 2019, bărbatul era la momentul analizării cererii sale de către CEDO în Penitenciarul Craiova.
Însă acesta preciza că, după ce fusese arestat preventiv în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Vrancea, a fost cazat în mai multe unități de detenție, din Focșani, Galați și Craiova. Iar o primă cerere către CEDO a ajuns în februarie 2023, pe când era în Penitenciarul Galați, prin sesizare reclamând „supraaglomerarea din Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Vrancea, precum și din Penitenciarele Focșani și Galați ”.
La mai bine de un an distanță, bărbatul, acum în vârstă de 39 de ani, revenea cu o nouă cerere, în care reclama „condițiile în care este deținut în Penitenciarul Craiova, în special de insuficiența luminii naturale din cauza prezenței unei ferestre prea mici (57 cm x 57 cm) fabricate din sârmă ghimpată și două straturi de plasă, iluminatul slab din camere, prezența mucegaiului (care acoperă o proporție de 80 % din suprafața pereților camerei sale) și de o infestare cu șobolani în cameră care apar pe la locul de branșare a toaletei sale și sunt prezenți în timpul meselor ”.
Anterior, așa cum se arată în decizia CEDO, condamnatul sesizase și în țară judecătorii de supraveghere a privării de libertate, de 3 ori, în perioada 2023 – 2024: „în prima plângere a susținut că a fost supus la rele tratamente (pretinsa utilizare abuzivă a cătușelor de către angajații penitenciarului), în a doua a formulat o pretenție întemeiată pe imposibilitatea reclamantului de a beneficia de o radiografie dentară, iar ultima s-a referit la pretinsul caracter necorespunzător, în opinia sa, al îngrijirii dentare raportate la nevoile sale.
Printr-o încheiere definitivă din 16 noiembrie 2023, prima plângere a fost respinsă (…). La 18 aprilie 2024, judecătorul de supraveghere a privării de libertate a admis a doua plângere și a dat dispoziții ca penitenciarul să faciliteze accesul reclamantului la radiografie dentară.
La 31 octombrie 2024, judecătorul de supraveghere a privării de libertate a respins a treia plângere ca fiind nefondată ”.
CEDO: reclamantul s-a „grăbit”
Așa că, la CEDO, „invocând art. 3 din Convenție, reclamantul susține că condițiile în care a fost deținut în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Vrancea și în penitenciarele Focșani, Galați și Craiova echivalează cu tratamente inumane și degradante în formă continuată ”.
Analizând susținerile condamnatului, dar și cele ale reprezentanților statului român, Curtea a concluzionat însă că, până să ajungă la CEDO, „ar fi trebuit să introducă un recurs compensatoriu în cadrul unei acțiuni în răspundere civilă delictuală ”, astfel că „această parte a cererii trebuie respinsă pentru neepuizarea căilor de atac interne ”.
„În prezenta cauză, Curtea constată că reclamantul a exercitat, în trei rânduri, calea de atac instituită prin Legea nr. 254/2013, pentru a invoca rele tratamente și pentru a obține îngrijiri medicale adecvate pe durata detenției sale în Penitenciarul Craiova, dar niciodată nu a denunțat condițiile de detenție, necorespunzătoare în opinia sa, din acest penitenciar (…).
Curtea face din nou precizarea că își rezervă posibilitatea de a examina concordanța jurisprudenței interne ulterioare cu propria sa jurisprudență, precum și caracterul efectiv al căilor de atac atât în teorie, cât și în practică, în ceea ce privește îmbunătățirea situației în materie de supraaglomerare și condițiile materiale din locurile de deținere din România.
În orice caz, sarcina probei privind caracterul efectiv al căilor de atac va reveni atunci statului pârât (…). Rezultă că acest capăt de cerere întemeiat de reclamant pe condiții necorespunzătoare de detenție trebuie respins pentru neepuizarea căilor de atac interne (…). Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă ”.